|
Drept civil
|
|
Wednesday, 30 April 2008 |
|
Această clasificare este întemeiată pe criteriul sferei persoanelor care îşi asumă obligaţiile şi al gradului de opozabilitate a drepturilor.
1. Dreptul subiectiv civil absolut este dreptul în virtutea căruia titularul poate avea o anumită conduită şi poate cere tuturor celorlalte persoane să nu aducă cu nimic atingere dreptului său (ex.: dreptul la viaţă, dreptul de proprietate, dreptul la nume) şi are următoarele caractere:
- subiectul activ poate fi o o persoană sau mai multe persoane determinate, în timp ce subiectul pasiv este nedeterminat în momentul stabilirii raportului juridic (fiind vorba despre toate celelalte persoane), el individualizându-se în momentul în care dreptul absolut este încălcat;
- dreptul absolut poate fi invocat faţă de toate celelalte persoane, opozabilitate numită erga omnes;
- obligaţia corelativă a subiectului pasiv, constituit din toate celelalte persoane, este o obligaţie generală de abţinere, respectiv de a nu face nimic care să-l împiedice pe titular în exercitarea dreptului său.
|
|
Citeste mai departe...
|
|
|
Drept civil
|
|
Tuesday, 29 April 2008 |
|
În cadrul unui raport juridic civil pot participa două categorii de subiecte de drept: persoanele fizice şi persoanele juridice.
Calitatea de persoană fizică o are orice fiinţă umană. Pe lângă acestea, subiecte ale raportului juridic civil pot fi şi colectivităţile de indivizi, adică persoanele juridice (persoanele morale). Pentru ca o colectivitate de oameni să aibă calitatea de persoană juridică, trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele trei condiţii:
a. să aibă o organizare proprie, adică să i se precizeze structura internă, modul de alcătuire a organelor de conducere, de administrare şi de control, precum şi atribuţiile acestora, modul în care ia fiinţă şi în care poate fi desfiinţată ca subiect de drept;
b. să aibă un patrimoniu propriu, distinct de al persoanelor fizice ce compun persoana juridică. Patrimoniul persoanei juridice este folosit în vederea realizării scopului ei (obiectului ei de activitate), astfel încât aceasta să poată participa la raporturile juridice civile ca subiect distinct, titular de drepturi şi obligaţii civile.
|
|
Citeste mai departe...
|
|
|
Drept procesual civil
|
|
Tuesday, 29 April 2008 |
|
Raportul juridic civil este acea relaţie socială patrimonială sau nepatrimonială stabilită între persoane fizice sau/şi persoane juridice aflate pe poziţie de egalitate juridică, reglementată de o normă de drept civil (ex.: vânzarea-cumpărarea, schimbul de bunuri, prestarea de servicii, executarea de lucrări).
Sunt raporturi civile patrimoniale, raporturile legate de dreptul de proprietate, cele care izvorăsc din contractele civile, din succesiuni, etc. Fac parte din sfera raporturilor civile nepatrimoniale raporturile referitoare la dreptul la nume, la domiciliu, la stare civilă, la drepturile privind creaţia intelectuală, etc.
|
|
Citeste mai departe...
|
|
|
Drept civil
|
|
Tuesday, 29 April 2008 |
|
Interpretarea legii civile reprezintă operaţiunea logico-raţională prin care se lămureşte conţinutul şi sensul unei norme juridice civile, în vederea aplicării ei la un caz concret.
Clasificare:
I. În funcţie de forţa ei juridică:
a. Interpretarea oficială - cea făcută de un organ al statului (puterea legislativă, executivă sau judecătorească). La rândul său, interpretarea oficială poate fi:
- autentică, dacă interpretarea provine de la însuşi organul care a edictat actul normativ şi ia forma unor norme interpretative. Aceasta are un caracter obligatoriu şi aceeaşi forţă juridică ca şi actul normativ pe care îl interpretează.
|
|
Citeste mai departe...
|
|
|
[Stats]