Forma de guvernãmânt indicã modul în care sunt constituite ÅŸi funcÅ£ioneazã organele supreme ÅŸi este raportatã în principiu, la trãsãturile definitorii ale ÅŸefului de stat ÅŸi la raporturile sale cu puterea legiuitoare. Potrivit formei de guvernãmânt, statele se împart în douã categorii: republici ÅŸi monarhii.
Republica este acea formã de guvernãmânt în care organul care îndeplineÅŸte funcÅ£ia de ÅŸef al statului este ales, de regulã, pentru o anumitã perioadã.

Republicile pot fi prezidenţiale sau parlamentare.

In republicile prezidenÅ£iale, preÅŸedintele este ales prin vot universal direct ÅŸi secret; în republicile parlamentare, preÅŸedintele este ales de cãtre parlament.

Republica semi-prezidenÅ£ialã se caracterizeazã în principal prin alegerea PreÅŸedintelui prin vot universal direct ÅŸi prin rãspundere politicã a guvernului faÅ£ã de parlament, de exemplu România.
Monarhia este acea formã de guvernãmânt în care organul care îndeplineÅŸte atribuÅ£iile de ÅŸef al statului este un monarh care ocupã tronul fie prin alocarea pe viaÅ£ã fie prin succesiune ereditarã.
Monarhia poate fi: absolutã, adicã monarhul este singurul organ suprem în stat ÅŸi limitatã sau constituÅ£ionalã, adicã atunci când alãturi de ÅŸeful statului sunt ÅŸi alte organe care exercitã puterea - parlamentul, guvernul ÅŸi  primul-ministru.
In monarhia constituÅ£ionalã prerogativele monarhului sunt restrânse, iar guvernul este emanaÅ£ia parlamentului ÅŸi deÅ£ine puteri sporite (de exemplu în Anglia).

Monarhia dualistã se deosebeÅŸte de cea constituÅ£ionalã prin faptul cã guvernul este numit de monarh ÅŸi subordonat acestuia. Puterile monarhului sunt însã limitate prin atribuÅ£iile conferite parlamentului.