Forma de guvernãmânt indicã modul în care sunt constituite şi funcţioneazã organele supreme şi este raportatã în principiu, la trãsãturile definitorii ale şefului de stat şi la raporturile sale cu puterea legiuitoare. Potrivit formei de guvernãmânt, statele se împart în douã categorii: republici şi monarhii.
Republica este acea formã de guvernãmânt în care organul care îndeplineşte funcţia de şef al statului este ales, de regulã, pentru o anumitã perioadã.

Republicile pot fi prezidenţiale sau parlamentare.

In republicile prezidenţiale, preşedintele este ales prin vot universal direct şi secret; în republicile parlamentare, preşedintele este ales de cãtre parlament.

Republica semi-prezidenţialã se caracterizeazã în principal prin alegerea Preşedintelui prin vot universal direct şi prin rãspundere politicã a guvernului faţã de parlament, de exemplu România.
Monarhia este acea formã de guvernãmânt în care organul care îndeplineşte atribuţiile de şef al statului este un monarh care ocupã tronul fie prin alocarea pe viaţã fie prin succesiune ereditarã.
Monarhia poate fi: absolutã, adicã monarhul este singurul organ suprem în stat şi limitatã sau constituţionalã, adicã atunci când alãturi de şeful statului sunt şi alte organe care exercitã puterea - parlamentul, guvernul şi  primul-ministru.
In monarhia constituţionalã prerogativele monarhului sunt restrânse, iar guvernul este emanaţia parlamentului şi deţine puteri sporite (de exemplu în Anglia).

Monarhia dualistã se deosebeşte de cea constituţionalã prin faptul cã guvernul este numit de monarh şi subordonat acestuia. Puterile monarhului sunt însã limitate prin atribuţiile conferite parlamentului.