Parlamentul României este format din Camera Deputaţilor şi Senat alese pentru un mandat de 4 ani prin vot universal, egal,  direct, secret şi liber exprimat. Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 70.000 locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 locuitori. Din punct de vedere al tipului de scrutin, Legea electoralã prevede cã deputaţii şi senatorii se aleg în circumscripţii electorale pe bazã de scrutin de listã şi de candidaturi independente potrivit principiului reprezentãrii proporţionale.

Candidaturile pentru Camera Deputaţilor şi Senat se propun de partidele politice şi alte formaţiuni politice, constituite potrivit legii. Fiecare Camerã a Parlamentului este condusã de biroul permanent ales format din preşedinte, vicepreşedinte, secretari şi chestori, care au urmãtoarele trãsãturi:a)au caracter colegial, întrucât sunt constituite din preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi chestori;
b)sunt organe alese;

c)respectã configuraţia politicã a Camerei respective, fiind constituite prin negocieri între grupurile parlamentare;
d)sunt organe interne de conducere ale Camerelor;
e)activitatea lor are, practic, caracter permanent;
f)rãspund pentru întreaga activitate în faţa Camerelor.

 

Preşedintele Camerei Deputaţilor exercitã urmãtoarele atribuţii:
a)convoacã deputaţii în sesiuni ordinare sau extraordinare;
b)conduce lucrãrile Camerei Deputaţilor, asistat obligatoriu de 2 secretari şi asigurã menţiunea ordinii în timpul dezbaterilor, precum şi respectarea regulamentului;
c)acordã cuvântul, modereazã discuţiile, sintetizeazã probleme puse în dezbatere, stabileşte ordinea votãrii şi anunţã rezultatul acesteia;
d)conduce lucrãrile şedinţelor Biroului permanent;
e)sesizeazã Curtea Constituţionalã în cazul neconstituţionalitãţii unei legi sau articol din Regulament;
f)asigurã trimiterea de îndatã la Senat spre dezbatere a proiectelor de legi adoptate sau respinse de Camerã sau, dupã caz, Preşedintelui României, spre promulgare, a legilor votate, în termenele stabilite de lege;
g)reprezintã Camera Deputaţilor în relaţiile interne şi externe;
h)îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de regulament, precum şi însãrcinãrile date de cãtre Camera Deputaţilor;
   

Preşedintele Senatului, are urmãtoarele atribuţii:
a)convoacã Senatul în sesiuni ordinare şi extraordinare;
b)conduce lucrãrile Senatului fiind asistat de 2 secretari;
c)conduce lucrãrile Biroului permanent;
d)asigurã menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor şi respectarea regulamentului;
e)anunţã rezultatul votãrii şi hotãrârilor adoptate;
f)asigurã legãtura Senatului cu Preşedintele României, Camera Deputaţilor, Guvernul, Curtea Constituţionalã şi Curtea Supremã de Justiţie;
g)asigurã interimatul funcţiei de Preşedinte al României conform art. 97 din Constituţie;
h)reprezintã Senatul în relaţiile interne şi internaţionale;
i)poate sesiza Curtea Constituţionalã cu legile sau articolele din Regulament neconstituţionale;
j)îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de regulament sau însãrcinãri date de Senat.
   

Lucrãrile de specialitate pregãtitoare dezbaterii în Camere sunt efectuate de comisii parlamentare.
Comisiile sunt organe de lucru ale Camerelor înfiinţate în scopul de a îndeplini însãrcinãrile care le sunt încredinţate de aceştia. Este de la sine înţeles cã în ultimã instanţã deciziile care angajeazã Camerele sunt luate de acestea, nu de comisii. Cele douã Camere au mai multe tipuri de comisii astfel, comisii permanente, comisii speciale, comisii de anchetã şi comisii de mediere.
Comisiile permanente se constituie pe domenii de activitãţi care corespund -în limite relative- specializãrii ministerelor. Activitãţile parlamentarilor, din comisiile permanente sunt atât tehnice cât şi politice.
Comisiile speciale se instituie pentru avizarea unor acte legislative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau în alte scopuri indicate în hotãrârea de înfiinţare a comisiei. Spre exemplu, o comisie specialã a fost comisia instituitã pentru redactarea proiectului actualei Constituţii.
Comisiile de anchetã, se înfiinţeazã la cererea unei treimi din membrii Camerei pentru efectuarea unei anchete parlamentare în domeniile de competenţa Parlamentului. Spre exemplu, anumiţi demnitari şi funcţionari publici nu pot fi controlaţi prin comisii de anchetã aşa cum sunt Preşedintele României, judecãtorii şi alţii. Persoanele audiate nu au statutul juridic de martori ci numai de invitaţi.
Comisiile de mediere, se formeazã atunci când diferã în conţinut aceeaşi lege dupã cum este votatã de Senat sau Camera deputaţilor. Astfel, dupã configuraţia politicã sunt formate din 7 senatori şi 7 deputaţi. Conducerea lucrãrilor se face prin rotaţie, iar hotãrârile se iau cu votul majoritãţii.