Dacă defunctul nu are ascendenţi sau cei existenţi nu pot (din cauza nedemnităţii sau exheredării când culeg numai rezerva) ori nu pot să vină la moştenire, legea cheamă la moştenire rudele care fac parte din clasa a II-a de moştenitori, alcatuită din ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi. Ei se  numesc privilegiaţi, deoarece înlatură de la moştenire pe ceilalţi  ascendenţi şi colaterali, denumiţi ordinari, care fac parte din clasele de moştenitori subsecvente.

A) Ascendenţii privilegiaţi – sunt părinţii- tatăl şi mama-  defunctului, din căsătorie, din afara căsătoriei şi din adopţie.



În cazul adopţiei cu efecte depline, părinţii fireşti ai celui adoptat, indiferent că sunt din căsătorie sau din afara căsătoriei, pierd orice vocaţie sucesorala la moştenirea lăsată de cel adoptat, fiindca încetează raporturile de rudenie între ei. Face excepţie ipoteza în care unul dintre soţi adoptă cu efecte depline copilul firesc al celuilalt soţ, caz în care raporturile de rudenie se menţin cu parintele firesc care este soţul adoptatorului şi care deci păstreză vocaţia sucesorală la moştenirea copilului (nu şi celălalt părinte firesc).
În cazul adopţiei cu efecte restrânse, indiferent dacă adoptatorul este sau nu unul soţul unuia dintre  părinţii firesti, vocaţia succesorală a ambilor părinţi fireşti
se menţine, întrucât această adopţie nu întrerupe legăturile de rudenie ale adoptatului cu părinţii fireşti.

 

Deoarece în cazul asdoptiei cu efecte depline adoptatul devine rudă cu adoptatorul, ca şi un copil firesc, iar arporturile cu parinţii fireşti şi alte rude fireşti încetează, adoptatorul are vocaţie succesorală la moştenirea lăsată de cel adoptat.

Dacă la moştenire sunt chemaţi numai ascendenţii privilegiaţi ai defunctului moştenirea se împarte întotdeauna în mod egal, în funcţie de numărul lor, potrivit principiului  egalitatii între rudele de aceeaşi clasă  şi din acelaşi grad chemate la moştenire. În cazul adopţiei cu efecte restranse adoptatorii vin la moştenire alături de părinţii fireşti, deci moştenirea se va împărţi în 2,3 sau 4 părţi, în funcţie de numărul lor.  Dacă numai unul dintre părinţi trăieşte la data deschiderii succesiunii, el va prelua întreaga moştenire.

 

Dacă ascendenţii  privilegiaţi vin la moştenire în concurs  cu colateralii privilegiaţi, partea ascendenţilor se stabileste astfel : dacă există un singur părinte, el va primi Ľ din moştenire, ľ revenind colateralilor privilegiaţi ; iar dacă trăiesc ambii parinţi, ei vor culege o jumatate de moştenire (cate Ľ fiecare), cealaltă  jumătate revenind colateralilor privilegiaţi, indiferent de numărul lor. Întrucât în cazul adopţiei cu efecte restrânse părinţii firesti vin la moştenire alături de adoptator, concursul dintre ei va afecta nu cota colateralilor privilgiaţi, ci cotele lor succesorale, respectiv partea de 1/2 a părinţilor va fi împarţită între ei, asfel încât vor lua în mod egal, o cota de 1/4, 1/6 sau 1/8.
Dacă, alături de clasa a II-a de moştenitori, este chemat la moştenire şi soţul supravieţuitor al defunctului, mai întâi se stabileşte cota ce se cuvine acestuia şi restul se împarte între moştenitorii din clasa aII-a după regulile arătate.
         Ascendenţii privilegiaţi pot veni la moştenire numai în nume propriu, nu şi prin reprezentare şi nu sunt obligaţi la raportul donaţiilor. În schimb, ca şi descendenţii, ei sunt moştenitori rezervatari şi sezinari.

B) Colateralii privilegiati- sunt fraţii şi surorile defunctului şi decendenţii acestora până la gradul IV inclusiv (nepoţii şi strănepoţii de frate-soră).
Fraţii şi surorile defunctului şi decendenţii acestora pot fi din căsătorie, din afara căsătoriei sau din adopţia cu efecte depline.  
În cazul adopţiei cu efecte restrânse, adoptatul şi descendenţii săi nu au devenit rude cu rudele adoptatorului, prin urmare nici cu descendenţii lui. În cazul
adopţiei cu efecte restrânse colateralii privilegiaţi ai adoptatului se recrutează dintre rudele sale fireşti.

 

Aceste principii se aplică în mod corespunzator şi în privinţa descendenţilor din fraţi şi surori, atunci cănd adopţia cu efecte restrânse a fost facuta de fratele sau de sora defunctului (ori copilul lor).
O problemă specială se mai pune în cazul în care adoptatorul ar fi adoptat mai mulţi copii. În acest caz va opera principiul reciprocităţii vocaţiei succesorale legale între fraţi şi surori, iar dacă toate adopţiile au fost cu efecte restranse cei adoptaţi nu vor avea vocaţie succesorală în calitate de  colaterali privilegiaţi.
          

Împarţirea moştenirii între colateralii privilegiaţi.
Regula generală este că moştenirea sau partea de moştenire ce se cuvine colateralilor privilegiaţi se împarte, între fraţii şi surorile defunctului, în mod egal, adică pe capete, potrivit principiului egalităţii între mostenitorii de grad egal. Tot asfel se împarte moştenirea şi între ascendenţii din fraţi şi surori dacă ei vin la moştenire în nume propriu. În schimb dacă descendentii din fraţi şi surori vin la moştenire prin reprezentare, chiar dacă sunt de grad egal, împarţirea se face pe tulpini şi subtulpii.

 

Împarţirea pe linii este o modaliate specială de împartire a moştenirii care se aplica în acele cazuri în care, în calitate decolaterali privilegiaţi, sunt chemaţi la moştenire fraţi şi surori ai defunctului care nu sunt din aceeaşi părinţi. Din acest punct de vedere fraţii şi surorile defunctului pot fi de trei categorii: fraţi buni (primari), adică fraţi cu defunctul şi după tată şi după mamă (indiferent dacă sunt din căsătorire, din afara căsătoriei sau din adopţia cu efecte depline făcuta de ambii părinţi, soţi), fraţi consangvini(consangeni), adica fraţi cu defunctul numai după tată (indiferent dacă sunt din căsătorii deosebite, din afara căsătoriei sau din adopţia cu efecte depline facută numai de tată); fraţi uterini, adica fraţi cu defunctul numai dupa mamă (indiferent dacă provin din căsătorii diferite, din afara căsătoriei sau din adopţia cu efecte depline facută numai de mamă).
       

Dacă la moştenire sunt chemaţi fraţi şi surori făcând parte din aceeaşi categorie, moştenirea se va împărţi potrivit regulii generale. În schimb, dacă la moştenire sunt chemaţi fraţi şi surori din categorii deosebite, atunci moştenirea sau parte din moştenire ce se cuvine colateralilor privilegiaţi se împarte în două părţi egale, corespunzatoare celor două linii; linia paternă şi linia maternă.

 

Apoi, jumatatea paternă se împarte între fraţii defunctului pe linie paternă, iar jumatatea maternă  între fraţii defunctului pe linie maternă. Fraţii buni, fiind fraţi cu defunctul pa ambele linii, vor lua cota-parte corespunzatoare din ambele jumătăţi (privilegiul dublei legături). Împărţirea pe linii se aplică şi descendenţilor din fraţi şi surori, indiferent că ei vin la moştenire prin reprezentare sau în nume propriu.
Fraţii şi surorile defunctului pot veni la moştenire numai în nume propriu, în schimb descendenţii lor, pot beneficia şi de reprezentarea succesorală. Colateralii privilegiaţi nu sunt moştenitori rezervatari, nici sezinari şi nu sunt obligaţi la raportul donaţiilor.  

                                                                                                                     Consilier juridic Andreea Zamfiroiu