Home
Functiile patrimoniului PDF Imprimare E-mail
Evaluare utilizator: / 1
SlabExcelent 
luni, 29 septembrie 2008
Functii
Functii
Functiile patrimoniului sunt expresia legaturii juridice care secreeaza între titularii unor patrimonii diferite.
Patrimoniul îndeplineste trei functii:
•  patrimoniul constituie gajul general al creditorilor chirografari;
•  patrimoniul explica  si face posibila subrogatia reala  cu titlu particular;
•  patrimoniul explica  si permite transmisiunea universala  si transmisiunea cu titlu universal.

Patrimoniul si gajul general al creditorilor chirografari
Dreptul de gaj general al creditorilor chirografari este instituit de art.


1718 Cod civil care prevede ca „ oricine este obligat personal este tinut de a îndeplini datoriile sale cu toate bunurile sale mobile si imobile, prezente si viitoare”.

Creditorii chirografari sunt acei creditori care nu dispun de o garantie reala – gaj, ipoteca sau privilegiu – care sa le asigure creanta.
Ei au o garantie constând în dreptul de gaj general, care priveste, în principiu, totalitatea bunurilor debitorului, asa cum sunt si câte sunt la data executarii silite, indiferent de modificarile survenite în patrimoniul debitorului de la data nasterii creantei sale si pâna în momentul executarii acesteia.
Patrimoniul constituie singura garantie generala a tuturor creditorilor titularului sa u care va raspunde fata  de creditori cu toate bunurile sale care se afla  în patrimoniul sau, bunuri prezente sau bunuri viitoare.
Deoarece bunurile în patrimoniu sunt privite din punct de vedere al valorii lor exprimate în bani, debitorul, desi are datorii fata  de creditorii sa i, va putea sa înstraineze bunuri si sa dobândeasca alte bunuri în locul celor înstra inate.
Gajul general confera creditorului dreptul de a urmari doar bunurile existente în patrimoniul debitorului în momentul executarii silite, precum si bunurile ce vor intra în patrimoniul acestuia, pâna la realizarea integrala a creantei sale.

Patrimoniul si subrogatia reala cu titlu particular
Termenul de subrogatie îsi are originea în limba latina, subrogatio, unde însemna alegere în locul cuiva sau a ceva.
Cu alte cuvinte, subrogatia înseamna  înlocuirea unei persoane cu o alta persoana sau înlocuirea unui lucru cu un alt lucru.
Din punct de vedere al dreptului civil, subrogatia poate fi personala si reala.
Subrogatia personala consta în înlocuirea unei persoane cu alta persoana într-un raport juridic obligational. De exemplu, daca  doi debitori sunt obligati la plata unei datorii fata de creditor, iar unul dintre ei achita singur întreaga datorie, prin aceasta  plata  are loc subrogatia, în sensul ca  debitorul platitor se subroga  în drepturile creditorului platit si va putea sa-l urma reasca  pe celalalt debitor pentru partea de datorie ce revenea acestuia din urma.
În studiul notiunii de patrimoniu, prezinta interes doar subrogatia reala.
Subrogatia reala reprezinta  înlocuirea unui lucru cu altul , iar daca  se produce în cadrul unui patrimoniu se numeste subrogatie reala cu titlu universal.
De exemplu, daca un lucru este vândut, locul sau în patrimoniu va fi luat de pretul încasat, iar daca din acest pret se va achizitiona un alt lucru, pretul va fi înlocuit cu lucrul în care a fost investit.
Valorile de înlocuire, nou intrate în patrimoniu, vor avea regimul juridic al valorilor înlocuite.
Subrogatia reala cu titlu particular înseamna  înlocuirea unui bun individual determinat, ut singuli, cu un alt bun privit în mod izolat.
Spre deosebire de subrogatia reala cu titlu universal, subrogatia reala cu titlu particular intervine numai daca legea o prevede în mod expres, cum se întâmpla în materie de ipoteca sau privilegii si schimbul de terenuri.
O asemenea subrogatie reala cu titlu particular a fost instituita de art. 1721 Cod civil care prevede ca daca imobilul ipotecat a fost distrus sau deteriorat, ipoteca se va stra muta asupra indemnizatiei de asigurare, daca bunul a fost asigurat, sau asupra sumei primite cu titlu de despagubire de la autorul prejudiciului. Aceasta  subrogatie reala cu titlu particular are drept scop mentinerea ipotecii care garanta o anumita creanta.
În caz de expropriere, bunul intra în proprietatea statului liber de orice sarcini, iar eventualele sarcini care îl grevau se stramuta de drept asupra despagubirilor ce se cuvin fostului proprietar, conform dispozitiilor art. 28 alin. 2 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza  de utilitate publica.

Patrimoniul si transmisiunea universala si cu titlu universal
Patrimoniul explica transmisiunea universala  si cu titlu universal care intervine în urma toarele situatii:
•  decesul persoanei fizice;
•  reorganizarea persoanei juridice.
La decesul unei persoane fizice sau în caz de reorganizare a unei persoane juridice se transmit toate drepturile si obligatiile care au apartinut subiectului de drept, obiectul transmisiunii constituindu-l întregul patrimoniu ca universalitate juridica  si nu drepturile si obligatiile, privite în mod izolat.
Art. 1721 Cod civil dispune: ”Când un imobil, recolte sau alte bunuri mobile vor fi asigurate în contra incendiului, sau în contra oricarui alt caz fortuit, suma ce se va datora de catre asigurator va trebui, daca nu va fi fost cheltuita în reparat ia obiectului asigurat, sa fie afectata la plata creantelor privilegiate s i ipotecare, dupa rangul fiecareia din ele.
 
Transmisiunea universala intervine atunci când se transmite întreg patrimoniul, nefractionat de la o persoana  la alta persoana.
De exemplu, la decesul unei persoane întregul sau patrimoniu revine unui singur mostenitor, care are vocatie universala legala sau testamentara.
Transmisiunea cu titlu universal consta în transmiterea fractionata a întregului patrimoniu al unei persoane la doua sau mai multe persoane.
De exemplu, patrimoniul succesoral al persoanei decedate se transmite fractionat la doi sau mai multi mostenitori, care se vor afla în indiviziune cu privire la bunurile dobândite pâna la momentul partajului. În cazul persoanei juridice o asemenea transmisiune are loc în caz de reorganizare prin divizare totala sau partiala.
Între cele  doua transmisiuni nu exista o deosebire calitativa , ci de ordin cantitativ, transmisiunea cu titlu universal având ca obiect numai o parte de universalitate.

 
< Precedent   Urmator >

Login






Parola uitata?
Utilizator nou? Creare cont

Reclama



Polls

Aveti incredere in justitia din Romania?
 

Statistici

Membri: 747
Stiri: 2397
Linkuri: 30

Who's Online

Avem 5 vizitatori online