Potrivit dispozitiilor art.1685 Cod civil, gajul sau amanetul este un contract accesoriu, prin care debitorul remite creditorului sau un lucru mobil pentru garantarea datoriei ce consta în îndeplinirea unei obligatii civile sau comerciale nascute din orice contract încheiat între persoane fizice sau juridice.

Contractul de gaj fiind un contract accesoriu nu este, prin natura sa, nici civil, nici comercial, ci îsi împrumuta caracterul sau civil sau comercial de la natura obligatiei principale pe care o garanteaza, fara a se avea în vedere natura lucrului amanetat.

Bunul afectat garantiei poate fi un bun mobil corporal sau incorporal, care se afla în circuitul civil si, deci, este alienabil, cum ar fi de exemplu: bani, marfuri, titluri de credit etc.

Prin termenul de „gaj”, se întelege atât contractul de gaj, cât si garantia care rezulta din acest contract, precum si obiectul garantiei.

Caracterele juridice ale contractului de gaj

Contractul de gaj are un caracter accesoriu în raport cu obligatia principala pe care o garanteaza, facându-se aplicarea principiului de drept „ accesorium sequitur principale ”. Gajul nu este posibil în absenta unui raport principal de obligatie. Desi este un contract numit, cu o reglementare proprie, el va fi afectat de cauzele de anulare, rezolutiune/reziliere s i de stingere, precum si toate modalitatile la care este supus raportul juridic obligational principal (conditie, termen).

Contractul de gaj are, de regula, un caracter real, în sensul ca, pentru a fi valabil, trebuie sa aiba loc remiterea bunului gajat. Exceptia de a avea caracter consensual este consacrata de Legea nr.99/1999 si alte legi speciale; în aceasta situatie, contractul se naste în mod valabil prin simplul acord de vointa al partilor, fara sa mai fie nevoie de îndeplinirea unei alte conditii.

Contractul de gaj are un caracter unilateral, deoarece genereaza obligatii în sarcina doar a unei parti contractuale,respectiv în sarcina creditorului: obligatia de a pastra bunul, de a-l conserva  si, pentru cazul executarii obligatiei, de a-l restitui debitorului.

Contractul de gaj este, în principiu, un contract gratuit, nici una dintre parti nu urmareste realizarea unui avantaj patrimonial.

Contractul de gaj are caracter comutativ, deoarece partea obligata cunoaste, din momentul încheierii contractului, întinderea obligatiilor ce-i revin.

Contractul de gaj are un caracter constitutiv de drepturi, dat de nasterea dreptului real de gaj, si, în acelasi timp, caracterul unui act juridic de dispozitie.

In doctrina juridica este considerat un contract cauzal, deoarece valabilitatea lui implica valabilitatea cauzei ce l-a generat, respectiv a contractului principal.