Potrivit art 1000 alin 3 Cod civ: comitentii raspund de prejudiciul cauzat de ....."prepusii lor in functiile ce li s-au incredintat."

Spre deosebire de parinti, institutori si mestesugari, comitentii nu sunt mentionati in cuprinsul alin. 5 al art. 1000 Cod civ intre cei care au posibilitateta sa se exonereze de raspundere dovedind ca "n-au putut impiedica faptul prejudiciabil."

Ceea ce este definitoriu pentru calitatile de comitent si prepus este existenta unui raport de subordonare care isi are temeiul in imprejurarea ca, pe baza acordului dintre ele, o persoana fizica sau juridica a incredintat unei persoane fizice o anumita insarcinare.

Conditiile raspunderii comitentului pentru fapta prepusului.

Conditii speciale:

a)existenta raportului de prepusenie;

b)prepusii sa fi savarsit fapta "in functiile ce li s-au incredintat"

Savarsirea faptei prejudiciabile de catre prepus in cadrul functiilor incredintate de comitent inseamna ca savarseste fapta in interesul comitentului, in limitele functiilor ce i-au fost incredintate si cu respectarea ordinelor si instructiilor date de comitent.

S-a ajuns la extinderea raspunderii comitentului in cazurile in care prepusul, profitand sau abuzand de functie, actioneaza in propriul sau interes sau in cazurile in care, cu ocazia exercitarii functiei, dar fara legatura cu aceasta, uneori chiar fara nici o simpla aparenta de legatura cu functia, savarseste o fapta cauzatoare de prejudicii.

Critica: limitare la cazurile cand exista o corelatie necesara intre exercitiul functiei si comiterea faptei si aparenta ca lucreaza in interesul comitentului, vitctima fiind de buna-credinta.

Fundametarea raspunderii

Teorii bazate pe ideea de culpa

A.Ideea unei culpe in alegerea prepusului-ori pe ideea unei culpe in alegere unite cu o culpa in supraveghere.

Critici: de cele mai multe ori comitentul nu este in culpa fiiindca nu are posibilitatea de a supraveghea pe prepusii sai

B.O alta fundamentare a fost axata pe ideea considerarii culpei prepusului ca fiind culpa comitentului

Critici: raspunderea comitentului trebuie sa ramana o raspundere indirecta; nu se explica regresul comitentului

C.O alta fundametare a raspunderii a fost axata pe ideea reprezentarii. Prepusul actioneaza in cadrul functiei incredintate in calitate de reprezentant legal al comitentului.

Critici: reprezentarea este o institutie specifica actelor juridice si nu a faptelor juridice; realizeaza un transfer al culpei.

Teorii potrivit carora raspunderea comitentului se fundamenteaza pe temeiuri obiective, fara culpa

A.O alta fundamentare a raspunderii comitentului are drept premisa ideea de risc, in sensul ca raspunderea ar decurge din imprejurarea ca el este acela care trage foloasele activitatii desfasurate de prepus si deci trebuie sa suporte si consecintele nefavorabile ale acetstei activitati.

Critica: nu se poate explica cerinta dovedirii culpei prepusului si dreptul de regres.

B.Fundamentarea pe ideea de garantie. -explica raspunderea comitentului pentru fapta ilicita a prepusului pornind de la premisa ca prin art. 1000 alin 3 C civ se instituie o garantie a comitentului fata de victima prejudiciului, garantie care este menita sa ofere victimei posibilitatea de a fi despagubita.

Efectele raspunderii comitentului .

Victima are posibilitatea de a se adresa, la alegerea sa, pentru intreaga despagubire, fie comitentului singur, fie comitentului si prepusului deodata ori succesiv, fie numai prepusului, pe temeiuri diferite si cu fundamentari diferite-comitentul, ca raspunzator garant pentru fapta prepusului, pe temeiul art. 1000 alin 3. C civ., iar prepusul ca raspunzator pentru fapta propie, pe temeiul art 998-999. C civ.

In cazul in care prejudiciul este provocat de faptele mai multor persoane care au calitatea de prepusi ai unor comitenti diferiti, comtitentul raspunde numai pentru partea de prejudiciu de care se face vinovat prepusul sau.