Noţiunea de coparticipare procesuală îşi are sediul materiei în art. 47 Codul de procedură civilă, care alături de art. 48 constituie capitolul II al titlului I, Părţile, intitulat „Persoanele care sunt împreună reclamante sau pârâte”.



Coparticiparea procesuală ca situaţia în care procesul civil se desfăşoară între mai mulţi reclamanţi şi pârâţi,situaţie cunoscută şi ca litisconsorţiu procesual.

Forme ale coparticipăriiprocesuale: în funcţie de poziţia părţilor, de momentul în care se formează sau chiar de rolul voinţei părţilor.
După primul criteriu distingem coparticiparea procesuală subiectivă de cea obiectivă.
Coparticiparea procesuală este numită subiectivă când se referă la situaţia în care există o pluralitate de părţi cu interese identice.
La rândul ei, aşa-numita coparticipare subiectivă poate fi: activă – statornicită între mai mulţi reclamanţi; pasivă – între mai mulţi pârâţi şi mixtă – când există pluralitate atât de reclamanţi, cât şi de pârâţi.
Coparticiparea procesuală este numită obiectivă când se realizează contopirea procesuală a mai multor acţiuni/cereri, într-un singur proces – fie între aceleaşi părţi, fie între părţi diferite, dar cu condiţia ca între aceste acţiuni/cereri să existe o strânsă legătură – şi anume, cea exprimată în art.47 Codul de procedură civilă prin sintagma „aceeaşi cauză”.
După al doilea criteriu, distingem coparticiparea procesuală iniţială de cea ulterioară. Desigur, coparticiparea procesuală iniţială presupune faptul de a fi luat naştere odată cu introducerea cererii de chemare în judecată, şi această formă reprezintă regula. Totuşi, coparticiparea procesuală poate fi şi ulterioară şi anume când se formează pe parcursul judecăţii – prin introducerea unei terţe persoane în proces.
După cel de-al treilea criteriu, distingem coparticiparea procesuală facultativă de cea necesară.
Indiferent de forma pe care o ia coparticiparea procesuală, între coparticipanţi se stabilesc anumite raporturi. Sediul materiei pentru analiza acestor raporturi este art. 48 Codul de procedură civilă din care rezultă principiul independenţei procesuale ce guvernează aceste raporturi, în cazul coparticipării procesuale facultative (art.48 alin. (1) Codul de procedură civilă) iar în cazul coparticipării procesuale necesare legea prin art. 48 alin. (2) Codul de procedură civilă instituie o derogare de la acest principiu, aşa încât va funcţiona regula dependenţei procesuale a coparticipanţilor.