Principii

Principiul continuităţii este în strânsă legătură cu principiul nemijlocirii şi presupune ca judecata cauzei să se facă de la început şi până la sfârşit de aceeaşi judecători într-o singură şedinţă care se încheie prin deliberarea judecătorilor şi pronunţarea hotărârii.
Aceasta înseamnă că principiul continuităţii presupune respectarea cumulativă a două condiţii:
– unicitatea completului de judecată, respectiv soluţionarea întregului proces de către aceeaşi judecători;
– continuitatea şedinţei de judecată, respectiv soluţionarea cauzei într-o singură şedinţă.

Din motive obiective, în numeroase cazuri, procesul civil nu se poate finaliza cu pronunţarea unei hotărâri la primul termen de judecată, deoarece desfăşurarea acestuia este condiţionată de respectarea altor principii, precum principiul contradictorialităţii, a dreptului la apărare, principiul adevărului.
De aceea, în cadrul procesului civil român, principiul continuităţii are o aplicare limitată, în sensul că hotărârea trebuie să fie pronunţată de aceeaşi judecători care au judecat cauza, sub sancţiunea nulităţii hotărârii.

 

Potrivit art. 304 pct. 2 Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 312 alin. 3 Codul de procedură civilă, casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea s-a dat de alţi judecători decât cei care au luat parte la dezbaterea în fond a pricinii.
Nulitatea invocată sub acest aspect priveşte atât minuta întocmită cu ocazia pronunţării, cât şi hotărârea redactată ulterior nefiind posibil ca un complet să pronunţe hotărârea iar altul să o redacteze şi să o semneze.

 

Principiul continuităţii are o importanţă practică deosebită, fiind garanţia descoperirii adevărului în activitatea judiciară.