Constitutia Romaniei statueaza faptul ca libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile.

Libertatea individuala priveste libertatea fizica a persoanei, dreptul sau de a se comporta si de a se misca liber, de a nu fi tinuta in sclavie, de a nu fi retinuta, arestata sau detinuta decat in cazurile si dupa formele expres prevazute de lege.

Siguranta persoanei priveste ansamblul garantiilor care protejeaza persoana in situatiile in care autoritatile publice, in aplicarea legii, iau masuri care privesc libertatea individuala.

Articolul 23 din Constitutie reglementeaza conditiile in care se pot realiza perchezitii, retineri, arestari. Toate aceste masuri sunt permise numai in cazurile si cu procedura prevazuta de lege.
Perchezitia poate fi corporala sau domiciliara, iar efectuarea poate fi dispusa numai de carte organul de urmarire penala sau de catre instanta de judecata.

1. Retinerea
 Retinerea este o masura procesual penala preventiva, prin care o persoana fata de care exista indicii ca a savarsit o fapta prevazuta si pedespsita de lege, este privata de libertate.
a) În ce situaÅ£ii poate fi reÅ£inută o persoana ÅŸi cine poate dispune  acestă masură preventivă:
Măsura preventivă a reÅ£inerii poate fi luată de organul de cercetare penală sau procuror faţă de o persoană, dacă sunt probe sau indicii temeinice că a savârÅŸit o faptă prevazută de legea penală. Sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea că persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală a savârÅŸit fapta sau când există vreunul din cazurile  prevăzute în art.148 Cod procedură penală, oricare ar fi limitele pedepsei cu închisoare prevăzute de lege pentru fapta savarÅŸită.
b) Durata reţinerii
Măsura reÅ£inerii poate dura cel mult 24 ore. În ordonanÅ£a prin care s-a dispus reÅ£inerea trebuie să se menÅ£ioneze ziua ÅŸi ora la care reÅ£inerea a început, iar în ordonanÅ£a de punere în libertate, ziua ÅŸi ora la care reÅ£inerea a încetat.
În mod cu totul excepÅ£ional, minorul între 14 ÅŸi 16 ani, care răspunde penal, poate fi reÅ£inut la dispoziÅ£ia procurorului sau a organului de cercetare penală, cu înÅŸtiinÅ£area ÅŸi sub controlul procurorului, pentru o durată ce nu poate depăşi 10 ore, dacă există date certe că minorul a comis o infracÅ£iune pedepsită de lege cu detenÅ£iunea pe viaţă sau închisoare de 10 ani ori mai mare.
Reţinerea poate fi prelungită numai dacă se impune, prin ordonanţă motivată, de procuror, pentru o durată de cel mult 10 ore.
c) Unde se poate plânge persoana reÅ£inută
Împotriva ordonanÅ£ei organului de cercetare penală prin care s-a luat măsura preventivă a reÅ£inerii se poate face plângere, înainte de expirarea celor 24 de ore de la luarea măsurii, la procurorul care supraveghează cercetarea penală, iar împotriva ordonanÅ£ei procurorului prin care s-a luat această masură se poate face plângere, înainte de expirarea a 24 de ore, la prim-procurorul parchetului sau, după caz, la procurorul ierarhic superior.
d) Drepturile persoanei reţinute :
Celui reÅ£inut i se aduc de îndată la cunoÅŸtinţă, în limba pe care o întelege, motivele reÅ£inerii, dreptul de a-ÅŸi angaja un apărător. De asemenea, i se aduce la cunoÅŸtinţă fapta care formează obiectul cauzei precum ÅŸi dreptul de a nu face nici o declaraÅ£ie, atragându-i-se atenÅ£ia că ceea ce declară poate fi folosit ÅŸi împotriva sa
Persoanelor reÅ£inute minore li se asigură în toate cazurile asistenţă juridică, organele judiciare fiind obligate să ia măsuri pentru desemnarea unui apărator din oficiu, dacă minorul nu ÅŸi-a ales unul, ÅŸi pentru ca acesta să poată lua contact direct cu minorul reÅ£inut ÅŸi să comunice cu e
Atunci când se dispune reÅ£inerea unui minor se încunoÅŸtiinÅ£ează despre aceasta imediat părinÅ£ii, tutorele, persoana în îngrijirea sau sub supravegherea căruia se află minorul, alte persoane pe care le desemnează acesta.
În timpul reÅ£inerii minorii se Å£in separat de majori, în locuri anume destinate acestora.
 
2. Arestarea preventivă
Arestarea este masura ce atinge grav libertatea unei persoane.
a) În ce situaÅ£ii poate fi arestată preventiv o persoană ÅŸi cine poate dispune această măsură.
Măsura arestării preventive poate fi luată faţă de o persoană dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârÅŸit o faptă prevazută de legea penală ÅŸi numai în vreunul din cazurile prevăzute de art. 148 din Codul de procedură penală.
Arestarea preventivă se dispune de judecător ÅŸi numai în cursul procesului penal, iar până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreÅŸti de condamnare, persoana este considerată nevinovată si nici o pedeapsa nu poate fi stabilita decat in conditiile si in temeiul legii.
b) Durata arestării preventive.
        Legea procesual penală distinge două situaÅ£ii;
1.Arestarea preventivă a învinuitului (persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală). Arestarea preventivă a învinuitului în cursul urmăririi penale ÅŸi al judecăţii poate fi luată de judecător pe o durată care nu poate depăşi 10 zile.
2.Arestarea preventivă a inculpatului (persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală ÅŸi a fost pusă în miÅŸcare acÅ£iunea penală). Arestarea preventivă a inculpatului în cursul urmăririi penale ÅŸi al judecăţii nu poate depăşi 30 de zile, afară de cazul când ea este prelungită în condiÅ£iile legii. Termenul curge de la data emiterii mandatului, când arestarea a fost dispusă după ascultarea inculpatului, iar în cazul când arestarea a fost dispusă în lipsa acestuia, termenul curge de la data punerii în executare a mandatului de arestare.
Minorul între 14 ÅŸi 16 ani nu poate fi arestat preventiv decât dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta de care este învinuit este detenÅ£iunea pe viaţă sau închisoarea de 10 ani ori mai mare ÅŸi o altă măsură preventivă nu este suficientă.
Durata arestării inculpatului minor între 14 si 16 ani este, în cursul urmăririi penale de cel mult 15 zile, iar verificarea legalităţii ÅŸi temeiniciei arestării preventive se efectuează în cursul judecăţii periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile. Prelungirea acestei măsuri în cursul urmăririi penale sau menÅ£inerea ei în cursul judecăţii nu poate fi dispusă decât în mod excepÅ£ional. În mod excepÅ£ional, când pedeapsa prevazută de lege este detenÅ£iunea pe viaţă sau închisoarea de 20 de ani sau mai mare, arestarea preventivă a inculpatului minor între 14 si 16 ani în cursul urmăririi penale poate fi prelungită până la 180 de zile.
Inculpatul minor mai mare de 16 ani poate fi arestat preventiv în cursul urmăririi penale pe o durata de cel mult 20 de zile. Durata măsurii preventive poate fi prelungită în cursul urmăririi penale de fiecare dată cu 20 de zile, dar fără a se putea depăşi un termen rezonabil ÅŸi nu mai mult de 90 de zile. În mod excepÅ£ional, când pedeapsa prevăzută de lege este detenÅ£iunea pe viaţă ori închisoarea de 10 ani ori mai mare, arestarea preventivă a inculpatului minor mai mare de 16 ani, în cursul urmăririi penale poate fi prelungită până la 180 de zile.
Durata arestării învinuitului minor este de cel mult 3 zile.
c)  Unde se poate plânge persoana arestată preventiv
Împotriva încheierii prin care s-a dispus în timpul urmăririi penale arestarea preventivă a învinuitului sau a inculpatului sau prelungirea arestării preventive ca ÅŸi împotriva încheierii dată în cursul judecăţii prin care s-a dispus luarea, menÅ£inerea arestării preventive, învinuitul sau inculpatul poate face recurs la instanÅ£a superioară în termen de 24 de ore de la pronunÅ£are, pentru cei prezenÅ£i ÅŸi de la comunicare pentru cei lipsă.
d) Drepturile persoanei arestate preventiv
Persoanei arestate preventiv i se aduc, de îndată, la cunoÅŸtinţă, în limba pe care o întelege, motivele arestării. Învinuirea i se aduce la cunoÅŸtinÅ£a celui arestat, în cel mai scurt termen, în prezenÅ£a unui avocat ales sau numit din oficiu. De asemenea, că are dreptul de a nu face nici o declaraÅ£ie, atrăgându-i-se totodată atenÅ£ia că ceea ce declară poate fi folosit ÅŸi împotriva sa.   

PreÅŸedintele instanÅ£ei sau judecătorul delegat de acesta fixează ziua ÅŸi ora de soluÅ£ionare a propunerii de arestare preventivă formulată de procuror, care se comunică atât apărătorului ales sau numit din oficiu cât ÅŸi procurorului, acesta din urmă fiind obligat să asigure prezenÅ£a în faÅ£a judecătorului a învinuitului sau inculpatului. Propunerea de arestare preventivă se soluÅ£ionează în camera de consiliu de un singur judecător, indiferent de natura infracÅ£iunii iar învinuitul sau inculpatul este adus în faÅ£a judecătorului.
Măsura arestării preventive a învinuitului sau inculpatului poate fi luată numai după ascultarea acestuia de către judecător în prezenÅ£a apărătorului, în afară de cazul când este dispărut, se află în străinatate ori se sustrage de la urmărire sau de la judecată. În aceste cazuri, învinuitul sau inculpatul va fi ascultat imediat ce a fost prins sau  s-a prezentat.
Judecătorul încunoÅŸtiinÅ£ează despre măsura arestării preventive în termen de 24 de ore un membru al familiei învinuitului sau inculpatului ori o altă persoană desemnată de acesta.

Minorilor arestaÅ£i preventiv li se asigură pe lângă drepturile prevăzute de lege pentru deÅ£inuÅ£ii preventiv ce au depaÅŸit 18 ani drepturi proprii ÅŸi un regim special de detenÅ£ie preventivă.
Atunci când s-a dispus arestarea preventivă a unui învinuit sau inculpat minor se încunoÅŸtinÅ£ează în termen de 24 de ore părinÅ£ii, tutorele, persoana în îngrijirea sau supravegherea căreia se află minorul, alte persoane pe care le desemnează acesta, precum ÅŸi serviciul de reintegrare socială a infractorilor ÅŸi de supraveghere a executării sancÅ£iunilor neprivative de libertate de pe lângă instanÅ£a căreia i-ar reveni să judece în prima instanÅ£a cauza.

Constitutia permite eliberarea persoanei arestate preventiv, la cererea acesteia, sub control judiciar sau pe cautiune atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii de instanta de judecata.
Cererea de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cauÅ£iune poate fi făcută atât în cursul urmăririi penale, cât ÅŸi în cursul judecăţii de către învinuit sau inculpat, soÅ£ul ori rudele apropiate ale acestuia.
CauÅ£iunea se restituie în condiÅ£iile legii. De asemenea, legea prevede situaÅ£iile în care  cauÅ£iunea nu se restituie.

Liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauÅ£iune poate fi revocată în condiÅ£iile legii. În caz de revocare a liberării provizorii, instanÅ£a dispune arestarea preventivă a inculpatului sau a învinuitului. Împotriva încheierii instanÅ£ei prin care s-a dispus revocarea liberării provizorii se poate face recurs. Termenul de recurs este de 24 de ore ÅŸi curge de la pronunÅ£are pentru cei prezenÅ£i ÅŸi de la comunicare pentru cei lipsă.  Recursul  se judecă în termen de 2 zile.