Partile

Legea procesual penală acordă părţilor o serie de drepturi cum ar fi: dreptul la apărare, dreptul de a administra probe, dreptul de a cunoaşte piesele dosarului, dreptul de a recurge la interpret, dreptul de a fi asistat de un avocat, dreptul de a recuza pe magistraţi, grefieri, experţi, dreptul de a ataca hotărârile judecătoreşti, dreptul la cheltuieli de judecată în cazul câştigării procesului.

Aceste drepturi trebuie exercitate cu bună-credinţăă, În cazul în care aceste drepturi sunt exercitate cu rea-credinţă, persoana respectivă săvârşeşte un abuz de drept procesual. Se consideră abuz de drept, formularea şi depunerea cu rea-credinţă a unei cereri de recuzare, de acordare a asistenţei judiciare gratuite, de strămutare a procesului penal, cereri repetate de amânare a cauzei; introducere cu rea-credinţă şi în mod repetat de plângeri vădit netemeinice.

            Aprecierea exercitării abuzive a drepturilor procesuale revine instanţei de judecată, care în condiţiile legii poate aplica sancţiuni. În orice proces penal va fi prezentat ca parte inculpatul chiar dacă unele din celelalte părţi nu participă.

            Potrivit legii, părţile în procesul penal sunt:

-         procurorul

-         inculpatul

-         partea vătămată

-         partea civilă

-         partea responsabilă civilmente.

Rolul procurorului în procesul penal:

-         efectuează urmărirea penală

-         conduce şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, conduce şi controlează activitatea altor organe de cercetare penală

-         sesizează instanţele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale

-         exercită acţiunea civilă

-         participă la şedintele de judecată

-         exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti

-         apără ddrepturile şi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie, ale dispăruţilor şi ale altor persoane

Procurorul participă la şedinţele de judecată ale judecătoriilor în cauzele:

-         în care instanţa de judecată a fost sesizată prin rechizitoriu;

-         în cazul în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii pe 3 ani sau mai mare;

-         în care unul din inculpaţi se află în stare de detenţie

-         când inculpatul este minor, militar în termen, rezervist concentrat sau mobilizat, elev al unei instituţii militare de învăţământ, internat într-un centru de recreere sau într-un institut medical educativ

-         în care se dispune înlocuirea pedepsei amenzii penale cu pedeapsa închisorii

La şedinţele de judecată privind alte infracţiuni, procurorul participă când consideră necesar.

            La şedinţele de judecată în căile de atac, participarea procurorului este obligatorie în toate cazurile.

            Inculpatul

            Este persoana faţă de care porneşte procesul penal în vederea aflării adevărului cu privire la faptă şi a tragerii la răspundere penală dacă se stabileşte vinovăţia sa.

            În cazul în care inculpatul se află în stare de deţinere sau este minor judecat nu poate avea loc decât în prezenţa acestuia.

            În celelalte cazuri instanţa poate judeca procesul dacă părţile nu se prezintă după ce a fost îndeplinită procedura de citare.

            Inculpatul poate fi reprezentat prin avocat:

-         în faza de urmărire penală – doar la efectuarea anumitor acte : percheziţii; cercetări la faţa locului, autopsii, la celelalte acte fiind nevoie de prezenţa personală a acestuia sau de mandat special – ex.: în cazul împăcării.

-         în faza judecăţii: - atât la judecata în primă instanţă cât şi căile de atac.

Avocatul, în calitate de apărător al părţii, poate participa în procesul penal în două modalităţi:

- prin desemnarea sa de către parte, aceasta având posibilitatea de a-şi alege un avocat care să îi susţină interesele

- prin desemnarea din oficiu de către organul judiciar competent, când asistenţa juridică este obligatorie pentru învinuit sau inculpat, deoarece acesta este minor; militar în termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat, elev al unei instituţii militare de învăţământ; internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical educativ; arestat, chiar în altă cauză.

            Avocatul exercită drepturile procesuale ale părţii pe care o apără putând lua legătura cu aceasta în mod nelimitat. Avocatul are dreptul de:

-         a asista la efectuarea actelor de urmărire penală;

-         a lua cunoştinţă despre starea dosarului;

-         a formula cereri, de a ridica excepţii;

-         a pune concluzii şi de a exercita căile legale de atac împotriva hotărârilor

Apărătorul ales sau desemnat din oficiu nu poate refuza să asigure asistenţa juridică a părţii.

Pentru nerespectarea acestei obligaţii, organul de urmărire penală sau instanţa poate sesiza conducerea baroului de avocaţi pentru a lua măsuri.

Martorul

            Este persoana care are cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în procesul penal, având obligaţia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare şi de a relata cele cunoscute.

Partea vătămată

            Atunci când aţi suferit ca urmare a săvârşirii vreunei fapte penale, o vătămare fizică, morală sau materială şi dacă participaţi la procesul penal aveţi calitatea de parte vătămată.

Pentru a dobândi calitatea de parte vătămată într-un proces, trebuie să vă exprimaţi voinţa în acest sens care să susţină latura penală a procesului.

Astfel, în această calitate organul de urmărire penală sau instanţa de judecată au obligaţia să vă citeze pentru a fi ascultat şi a face declaraţii în legătură cu faptele şi împrejurările cauzei.

DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE PĂRŢII VĂTĂMATE:

1. Dacă v-aţi constituit parte vătămată în procesul penal, în această calitate urmează să fiţi audiat atât de organul de urmărire penală cât şi de instanţa de judecată.

Dacă procesul penal a ajuns în faza de judecată, aveţi cuvântul în cadrul dezbaterii în şedinţa de judecată, iar după soluţionarea cauzei puteţi declara calea de atac a apelului, dar numai în cauzele în care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă şi numai cu privire la latura penală.

            În situaţiile în care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a părţii vătămate  (de exemplu: în cazul infracţiunii de lovire sau alte violenţe, vătămare corporală din culpă, abuz în serviciu, etc.) în calitate de parte vătămată aveţi drepturi largi în promovarea, exercitarea şi stingerea acţiunii penale.

În aceste situaţii puteţi susţine singuri învinuirea şi puteţi să puneţi capăt procesului penal prin retragerea plângerii prealabile sau prin împăcarea cu inculpatul.

2. Dacă în cursul procesului a intervenit decesul persoanei care s-a constituit parte vătămată, acţiunea penală este exercitată de organul judiciar care a fost sesizat cu rezolvarea cauzei penale.

3. Atunci când organul de urmărire penală sau instanţa de judecată apreciază că ar fi necesară audierea dumneavoastră în calitate de parte vătămată, v-a dispune citarea dumneavoastră.

            În acest sens, organul judiciar v-a emite o citaţie care trebuie să cuprindă toate elementele unui act de citare oficială aşa cum a fost prezentat în secţiunea „Citare” din capitolul „Martorul în procesul penal”. Atunci când vă prezentaţi la organul judiciar care a emis citaţia, trebuie să aveţi la dumneavoastră un act de identitate pentru identificare şi să respectaţi ora stabilită pentru audiere.

4. Pe parcursul procesului penal, aveţi posibilitatea să fiţi reprezentat de un apărător.

Partea civilă:

Săvârşirea unei fapte penale, poate avea, printre consecinţe, şi producerea unui prejudiciu material, fizic sau o daună morală unei persoane sau instituţii.

Pentru a obţine o reparare a prejudiciului cauzat, în calitate de parte vătămată aveţi posibilitatea să exercitaţi o acţiune civilă în procesul penal, dobândind astfel, calitatea de parte civilă în procesul penal sau să exercitaţi această acţiune în afara procesului penal.

 1. Pentru a vă putea constitui parte civilă în procesul penal trebuie să îndepliniţi două condiţii:

- să manifestaţi dorinţa de a fi despăgubiţi în procesul penal;

- să existe un prejudiciu moral sau o daună morală cauzate prin infracţiuni.

2. Pe tot parcursul urmăririi penale aveţi dreptul să vă constituiţi parte vătămata sau parte civilă în cauză, iar în faţa primei instanţe de judecată, pană la citirea actului de sesizare.

3. Promovarea acţiunii civile în cadrul procesului penal vă oferă unele avantaje, cum ar fi: rapiditatea obţinerii despăgubirilor, administrarea probelor cu uşurinţă, în procesul penal pot fi folosite mijloace energice de administrare a probelor (percheziţii, cercetări la faţa locului etc.), scutirea de la plata taxei de timbru.

Atunci când sunteţi chemat în faţa organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată pentru a fi audiat în calitate de parte vătămată în proces, vi se aduce la cunoştinţă că vă puteţi constitui parte civilă în cauză dacă aţi suferit o pagubă sau o daună morală ca urmare a săvârşirii infracţiunii, aspect ce se va consemna în declaraţia dată.

DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE PĂRŢII CIVILE:

1. În această calitate puteţi solicita acordarea despăgubirilor, în faţa instanţei de judecată puteţi formula cereri, ridica excepţii şi pune concluzii, iar pe tot parcursul procesului penal veţi fi audiat în această calitate.

2. Atunci când soluţia adoptată de instanţă vă nemulţumeşte, în calitate de parte civilă puteţi exercita calea de atac a apelului în ceea ce priveşte latura civilă.

3. Întrucât acţiunea civilă este o acţiune disponibilă, în calitate de parte civilă puteţi renunţa la despăgubiri printr-o declaraţie scrisă şi neechivocă, făcută personal sau prin reprezentant, în faţa organului investit cu soluţionarea cauzei.

Partea responsabilă civilmente

            Este partea chemată, potrivit legii civile, să răspundă pentru pagube provocate de învinuit sau inculpat.

            Pentru a proteja o persoană care a suferit un prejudiciu material împotriva insolvabilităţii autorului prejudiciului a fost instituită răspunderea civilă a altei persoane decât autorul infracţiunii, în urma căruia s-a produs prejudiciu material sau moral.

Conform prevederilor art. 1000 din Codul civil, sunt persoane responsabile civilmente: părinţii pentru copiii lor minori, comitenţii pentru faptele prepuşilor, profesorii pentru elevi şi meşteşugarii pentru ucenici.

Astfel, orice părinte răspunde pentru pagubele create de copilul lui minor dacă acesta locuieşte împreună cu părinţii.

Dacă copiii minori sunt internaţi într-o şcoală sau într-un centru de reeducare, părinţii numai răspund pentru pagubele create de aceştia întrucât obligaţia de supraveghere revine, în acest caz, institutorilor (profesorilor), ca persoană fizică.

În Legea nr. 22/1969, privind răspunderea gestionarilor, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 54/2004, se prevede că angajatul cu funcţie de conducere sau orice alt angajat care este răspunzător de angajarea, trecerea sau menţinerea unei persoane în funcţie de gestionar fără ca acesta să îndeplinească condiţiile legale de vârstă, studii, stadiu, antecedente penale şi cele privitoare la constituirea garanţiilor, răspunde împreună cu gestionarul respectiv pentru pagubele cauzate de acesta.   

             Persoana responsabilă civilmente poate fi introdusă în procesul penal fie de organul judiciar, din oficiu, sau la cererea acesteia, în tot cursul urmăririi penale iar în faţa instanţei de judecată până la citirea actului de sesizare.

Persoana responsabilă civilmente poate interveni în procesul penal până la cercetarea terminării judecăţii la prima instanţă şi v-a prelua stadiul procedurii la momentul intervenţiei sale.

             Persoana care deţine această calitate în cadrul procesului penal, v-a răspunde pentru sau alături de învinuit/inculpat la repararea prejudiciului cauzat prin săvârşirea infracţiunii.

Persoana responsabilă civilmente poate administra în cursul procesului penal probe pe care le consideră utile, poate folosi ansamblul probelor administrate, pentru a dovedi că învinuitul sau inculpatul a săvârşit fapta în împrejurări care exclud răspunderea civilă.

Dacă aveţi calitatea de parte responsabilă civilmente, puteţi participa la procesul penal personal sau prin reprezentant.

Audierea dumneavoastră propriu - zisă se face după aceleaşi reguli de la procedura prezentată în cazul audierii martorului din capitolul „Martorul în procesul penal”.

            Dacă sunteţi martor, parte vătămată, parte civilă, parte responsabilă civilmente într-un proces penal, prezenţa dumneavoastră este necesară pentru judecarea cauzei şi deşi aţi fost citat anterior, nu v-aţi prezentat, instanţa poate dispune aducerea dumneavoastră la judecată cu mandat de aducere şi chiar amendarea dumneavoastră.