De-a lungul timpului, procesul civil a cunoscut atât procedura orală, cât ÅŸi procedura scrisă, dar în prezent majoritatea sistemelor de drept reglementează procedura mixtă, care îmbină elemente ale procedurii orale cu elemente ale procedurii scrise. Principiul oralităţii este prevăzut în art. 127 Codul de procedură civilă. Potrivit textului de lege menÅ£ionat, pricinile se dezbat verbal dacă legea nu dispune altfel.

Referiri la oralitate se fac în următoarele dispoziÅ£ii procedurale.
Astfel, propunerea de recuzare se va face verbal sau în scris pentru fiecare judecător în parte ÅŸi înainte de începerea oricărei dezbateri (art.


29 alin. 1 Codul de procedură civilă); dreptul de reprezentare mai poate fi dat ÅŸi prin declaraÅ£ie verbală făcută în instanţă ÅŸi trecută în încheierea de ÅŸedinţă (art. 68 alin. 2 Codul de procedură civilă); în cazul în care pârâtul nu este reprezentat sau asistat de avocat, preÅŸedintele îi va pune în vedere, la prima zi de înfăţiÅŸare, să arate excepÅ£iile despre care se va face vorbire în încheierea de ÅŸedinţă (art. 118 alin. 3 Codul de procedură civilă); preÅŸedintele va da mai întâi cuvântul reclamantului ÅŸi pe urmă pârâtului (art. 128 alin. 2 Codul de procedură civilă); părÅ£ile vor putea fi îndatorate după încheierea dezbaterilor să depună concluzii scrise sau prescurtări scrise, semnate de ele, a susÅ£inerilor lor verbale (art. 146 Codul de
procedură civilă); partea decăzută din dreptul de a administra o dovadă va putea totuÅŸi să se apere discutând în fapt ÅŸi în drept temeinicia susÅ£inerii ÅŸi a dovezilor părÅ£ii potrivnice (art. 171 Codul de procedură civilă); când instanÅ£a a încuviinÅ£at dovada cu martori, ea va dispune ascultarea acelora care au fost propuÅŸi prin cerere ÅŸi întâmpinare (art.186 alin. 1 Codul de
procedură civilă); dacă experÅ£ii pot să-ÅŸi dea de îndată părerea, vor fi ascultaÅ£i chiar în ÅŸedinţă, iar părerea lor se va trece într-un proces-verbal întocmit potrivit art. 198 Codul de procedură civilă (art. 207 Codul de procedură civilă); se va putea încuviinÅ£a chemarea la interogator, când este privitor la fapte personale, care, fiind în legătura cu pricina, pot duce la dezlegarea ei (art. 218 Codul de procedură civilă); cel chemat va fi întrebat de către preÅŸedinte asupra fiecărui fapt în parte (art. 219 alin. 1 Codul de procedură civilă).

 

Oralitatea presupune obligaÅ£ia preÅŸedintelui completului de judecată, sub sancÅ£iunea nulităţii hotărârii, de a da părÅ£ilor cuvântul pentru a-ÅŸi susÅ£ine verbal pretenÅ£iile, a discuta regularitatea actelor de procedură, a propune probe ÅŸi a formula concluzii.
În cazul că părÅ£ile lipsesc dar cel puÅ£in una din ele a solicitat judecata în lipsă, pricina se va putea judeca pe baza actelor de la dosar, deci fără dezbateri orale. (art. 242 alin. 2 Codul de procedură civilă).
Faţă de cele arătate rezultă că oralitatea asigură respectarea celorlalte principii şi anume publicităţii, contradictorialităţii, dreptului de apărare, nemijlocirii, rolului activ al judecătorului.

 

Este adevărat că oralitatea vizează întreagă activitate de judecată, însă, unele acte de procedură trebuie să îmbrace forma scrisă, cum ar fi, cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, cererea reconvenÅ£ională, cererea de intervenÅ£ie, hotărârea judecătorească.
De asemenea, susÅ£inerile orale ale părÅ£ilor ÅŸi ale altor participanÅ£i, se consemnează în acte scrise, precum încheieri, depoziÅ£ii de martori, procese-verbale, concluzii scrise.