Atât nulitatea absolută, cât ÅŸi cea relativă produc, în principiu, la fel ca în dreptul comun, efecte retroactive:

b) Ocrotirea părintească este redobândită de părinÅ£i fireÅŸti, care vor exercita drepturile ÅŸi îndatoririle părinteÅŸti referitoare la persoana ÅŸi bunurile copilului, pier¬dute de adoptator.


Concluzia se impune datorită caracterului retroactiv al nulităţii, adopÅ£ia considerându se că nu a existat niciodată.
    InstanÅ£a poate decide, dacă este cazul, instituirea tutelei sau a altor măsuri de protecÅ£ie specială a copilului, în condiÅ£iile legii .
    Actele juridice cu caracter patrimonial încheiate de fostul adoptator cu terÅ£e persoane în numele adoptatului sau încheiate de adoptat cu încuviinÅ£area prealabilă a adoptatorului rămân neafectate de desfiinÅ£area adopÅ£iei.

c) Numele fostului adoptat
    Prin desfiinÅ£area adopÅ£iei, fostul adoptat va redobândi vechiul său nume de familie [art. 59 alin. (1)]. Acest efect se produce doar pentru viitor.
    În literatura juridică  ÅŸi în practica instanÅ£elor , s a apreciat că, atâta vreme cât nu există o prevedere expresă, instanÅ£a de judecată nu va putea încuviinÅ£a ca fostul adop¬tat să poarte ÅŸi pentru viitor numele fostului adoptator. AceeaÅŸi soluÅ£ie se aplică ÅŸi pentru soÅ£ul sau copii adoptatului, dacă aveau nume comun.
    De lege ferenda, credem însă că această posibilitate ar trebui recunoscută, fostul adoptat putând avea motive temeinice să pledeze pentru păstrarea numelui purtat în perioada adopÅ£iei desfiinÅ£ate.   

d) Domiciliul şi locuinţa adoptatului nu vor mai fi la adoptator după declararea nulităţii adopţiei.

e) ObligaÅ£ia de întreÅ£inere între adoptat ÅŸi adoptator încetează însă numai pentru viitor, fără să se pună problema restituirii a ceea ce, în trecut, s a prestat, dat fiind caracterul întreÅ£inerii ÅŸi a modului ei de prestare succesivă.

f) Suprimarea impedimentelor la căsătorie. Impedimentele la căsătorie izvorâte din adopÅ£ie, reglementate de art. 7 C.fam., dispar odată cu desfiinÅ£area adopÅ£iei.

g) Cetăţenia adoptatului. În cazul desfiinţării adopÅ£iei, copilul, cetăţean român, adoptat de un cetăţean străin, dacă nu a împlinit vârsta de 18 ani, este considerat că nu a pierdut niciodată cetăţenia română [art. 28 alin. (3) din Legea nr. 21/1991].
    Copilul, cetăţean străin, adoptat de un cetăţean român, dacă nu a împlinit 18 ani până la desfiinÅ£area adopÅ£iei ÅŸi dacă domiciliază în străinătate sau dacă părăseÅŸte Å£ara pentru a domicilia în străinătate, este considerat că nu a fost niciodată cetăţean român [art. 7 alin. (1) din Legea nr. 21/1991]. Per a contrario, dacă adoptatul a împlinit 18 ani sau dacă domiciliază în Å£ară, chiar ÅŸi în cazul în care nu a împlinit această vârstă, el va păstra cetăţenia română.