– salariaţii, reprezentaţi de sindicate, federaţii sau confederaţii sindicale care întrunesc condiţiile de reprezentativitate prevăzute de
Legea nr.


130/1996.
– angajatorul, sau, după caz, organizaţiile patronale reprezentative în condiţiile Legii nr. 130/1996.

 

Potrivit prevederilor art. 12 din Legea nr. 168/1999, conflictele de interese se pot declanşa în următoarele situaţii:
a) unitatea refuză să înceapă negocierea unui nou contract colectiv de muncă, în condiţiile în care nu are încheiat un contract colectiv de muncă sau contractul colectiv de muncă anterior a încetat;
b) unitatea nu acceptă revendicările formulate de salariaţi;
c) unitatea refuză nejustificat semnarea contractului colectiv de muncă, cu toate că negocierile colective au fost definitivate;
d) unitatea nu îşi îndeplineşte obligaţiile prevăzute de lege de a începe negocierile anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru şi condiţiile de muncă5.

 

Conform prevederilor art. 13 din Legea nr. 168/1999, nu se pot declara conflicte de interese pe durata valabilităţii unui contract colectiv de muncă, cu excepţia situaţiei în care unitatea nu îşi respectă obligaţia de a începe negocierea anuală obligatorie (chiar dacă aceasta nu presupune încheierea unui nou contract colectiv de muncă, ci doar armonizarea unora dintre clauzele contractuale, eventual printr-un act adiţional la contractul colectiv de muncă).

 

În toate situaţiile în care există premisele declanşării unui conflict de interese, iniţiativa aparţine salariaţilor (prin sindicatele reprezentative sau reprezentanţii aleşi, după caz), care vor sesiza despre acest lucru unitatea.
Sesizarea se poate face în scris, cu motivarea revendicărilor, sau verbal, cu ocazia primirii la conducerea unităţii (caz în care
revendicările trebuie consemnate într-un proces-verbal).
În situaţia în care conducerea unităţii, în termen de 2 zile lucrătoare de la primirea sesizării, respinge revendicările (total sau parţial) sau nu prezintă un punct de vedere cu privire la acestea se poate declanşa conflictul de interese.

 

 

 
Concilierea conflictelor de interese este reglementată la art. 17 – 25 din Legea nr. 168/1999 şi este o fază obligatorie în procedura desoluţionare a conflictelor de interese.
Potrivit legii, în cazul în care conflictul de interese a fost declanşat, sindicatul reprezentativ sau, după caz, reprezentanţii salariaţilor sesizează Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, prin organele sale teritoriale – direcţiile teritoriale de dialog, familie şi solidaritate socială.
Direcţia teritorială în cauză va înregistra sesizarea, urmând ca, în termen de 24 de ore, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei să desemneze un delegat pentru a participa la concilierea conflictului de interese.

 

Sesizarea trebuie să conţină cel puţin următoarele menţiuni:
a) unitatea la care s-a declanşat conflictul de interese, cu indicarea sediului şi a numelui conducătorului ei;
b) obiectivul conflictului de interese şi motivarea acestuia;
c) dovada îndeplinirii cerinţelor legale privind procedura prealabilă declanşării conflictului de interese;
d) indicarea persoanelor delegate să reprezinte la conciliere sindicatul reprezentativ sau, după caz, salariaţii.

Delegatul ministerului are următoarele obligaţii legale:
– să comunice unităţii sesizarea, în termen de 48 de ore de la desemnarea sa;
– să convoace părţile pentru conciliere, într-un termen ce nu poate depăşi 7 zile de la înregistrarea sesizării.
Pentru susţinerea intereselor lor la conciliere, sindicatele reprezentative sau, după caz, salariaţii aleg o delegaţie, formată din 2 – 5 persoane, care va fi împuternicită în scris să participe la conciliere. Din această delegaţie pot face parte şi reprezentanţi ai federaţiei ori confederaţiei sindicale la care este afiliat sindicatul în cauză.

 

Condiţiile legale pentru ca o persoană să poată fi membru al delegaţiei sunt:
a) vârsta de cel puţin 21 de ani;
b) calitatea de salariat al unităţii sau de reprezentant al federaţiei ori confederaţiei sindicale la care sindicatul ce organizează conflictul de interese este afiliat;
c) să nu fi fost condamnată pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute în mod expres la art. 87 din Legea nr. 168/1999.

 

Pentru susţinerea punctului de vedere al unităţii, conducătorul acesteia, dacă nu participă personal, va desemna printr-o împuternicire scrisă o delegaţie compusă din 2 – 5 persoane care să participe la conciliere (art. 21 din Legea nr. 168/1999).
Susţinerile părţilor şi rezultatul dezbaterilor care au avut loc pe timpul concilierii se consemnează într-un proces-verbal, semnat de către părţi şi de delegatul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.
Procesul-verbal se întocmeşte în 3 exemplare (câte unul pentru fiecare parte participantă la conciliere).

 

În cazul în care, în urma dezbaterilor, se ajunge la un acord cu privire la soluţionarea revendicărilor formulate, părţile vor definitiva contractul colectiv de muncă, conflictul de interese fiind astfel încheiat.
În situaţiile în care acordul cu privire la soluţionarea conflictului de interese este numai parţial, în procesul-verbal se vor consemna revendicările asupra cărora s-a realizat acordul şi cele rămase nesoluţionate.
În cazul în care salariaţii nu sunt de acord cu soluţionarea parţială a revendicărilor, conflictul de interese va continua, fără însă a putea fi reluate revendicările asupra cărora s-a căzut de acord.
De asemenea, conflictul de interese va continua şi în cazul în care nu s-a realizat un acord asupra revendicărilor salariaţilor.

 

 

Medierea constă în încercarea unei persoane autorizate, aleasă de comun acord de către părţi, de a soluţiona conflictul de interese cu respectarea procedurii stabilite prin contractul colectiv unic la nivel naţional.
Mediatorii sunt numiţi anual de către Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, cu acordul Consiliului Economic şi Social (art. 27 din lege). Dintre aceste persoane, părţile îşi aleg de comun acord mediatorul pentru conflictul de interese pe care îl au.
Mediatorul ales, după acceptarea medierii, pe baza datelor şi informaţiilor puse la dispoziţie de către părţile în conflict, într-un termen ce nu poate depăşi 30 de zile de la data acceptării misiunii, va propune rezolvarea diferendelor dintre părţi.
La încheierea misiunii, mediatorul întocmeşte un raport cu soluţiile propuse şi eventualele revendicări rămase nesoluţionate, pe care îl trimite fiecărei părţi şi Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.
Pentru activitatea depusă, mediatorul primeşte un onorariu, stabilit de comun acord cu părţile aflate în conflict (onorariu, pe care acestea îl depun de la data începerii procedurii de mediere, la Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei).
Dacă revendicările au fost soluţionate integral, conflictul de interese încetează, iar dacă au mai rămas revendicări nesoluţionate, salariaţii vor decide asupra încetării sau continuării conflictului.

 

 

Pe întreaga durată a conflictului de interese părţile aflate în conflict pot hotărî prin consens ca revendicările formulate să fie supuse arbitrajului unei comisii.
Arbitrajul constituie o altă fază facultativă în soluţionarea conflictelor de interese, la care părţile pot recurge oricând pe timpul desfăşurării conflictului de interese.
Hotărârile de arbitraj sunt obligatorii pentru părţi şi completează contractele colective de muncă [art. 32
alin. (2) din Legea nr. 168/1999]. Salariaţii care au apelat la arbitraj, practic, au renunţat la posibilitatea declanşării grevei sau, după caz, la continuarea acesteia (în situaţia în care au recurs la arbitraj pe timpul desfăşurării grevei).
Nu se poate recurge la arbitraj înaintea concilierii care este o fază obligatorie în soluţionarea conflictelor de interese.
Comisia de arbitraj se compune din trei arbitri. Fiecare dintre părţile aflate în conflict, precum şi Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei vor desemna câte un arbitru în comisie. Reprezentantul ministerului va fi desemnat dintr-o listă
de persoane stabilite anual prin ordin al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, dintre specialiştii în domeniul economic, tehnic, juridic şi din alte profesii, cu acordul Consiliului Economic şi Social.
Procedura de lucru a comisiei de arbitraj este stabilită printr-un regulament aprobat prin ordin comun al ministrului muncii,
solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului justiţiei.
În termen de 3 zile de la primirea documentaţiei privind conflictul de interese în cauză, comisia de arbitraj convoacă părţile şi dezbate împreună cu acestea conflictul de interese, pe baza dispoziţiilor legale şi a prevederilor contractelor colective de muncă aplicabile.
În termen de 5 zile de la încheierea dezbaterilor, comisia se va pronunţa printr-o hotărâre irevocabilă, care practic stinge conflictul de interese. Hotărârea, motivată, se comunică părţilor, în termen de 24 de ore de la pronunţare.