a) Alegerea mijlocului de transport

Se face în funcţie de felul mărfii ale cărei particularităţi le cunoaşte expeditorul şi în funcţie de cerinţele destinatarului.

În funcţie de natura mărfii, dacă produsul este alterabil la căldură urmează ca expeditorul să solicite vagoane frigorifice, pentru transportul de animale vii sunt necesare vehicule care să le asigure integritatea fizică,

dispunând printre altele de instalaţii de aerisire. Transportul de petrol brut se efectuează cu vagoane sau autocamioane cisternă, respectiv nave denumite tancuri petroliere.

Expeditorul trebuie să verifice dacă mijlocul de transport pus la dispoziţie de cărăuş corespunde efectuării în bune condiţii a transportului spre a se evita alterarea, degradarea, sustragerea, scurgerea sau pierderea mărfurilor ce urmează a fi transportate.

b) Predarea mărfii în vederea transportului

Acest fapt material constă în transmiterea temporară a posesiei mărfii de la expeditor la cărăuş, în scopul deplasării încărcăturii până la destinaţie.

Obligaţia expeditorului de a preda marfa trebuie să fie executată la locul convenit, la termenul fixat, cu respectarea condiţiilor uzuale privind determinarea cantitativă şi ambalarea obiectului transportului.

Locul diferă în funcţie de felul transportului.

Dacă deplasarea se efectuează cu autocamionul predarea mărfii se poate realiza „loco fabrică”.

În transporturile feroviare predarea intervine, de regulă, în staţia C.F.R. cea mai apropiată, pe rampa de încărcare sau direct în vagonul pus la dispoziţie de cărăuş.

În transporturile aeriene transmiterea posesiei are loc la aeroport.

În transporturile maritime şi fluviale, practica deosebeşte două situaţii:

– predarea mărfii pe chei de-a lungul navei în cauză (free alongside ship, F.A.S.)

– trecerea mărfii peste balustrada navei comerciale (free on bord, F.O.B.).

Ziua (eventual ora) convenită pentru ca expeditorul să predea cărăuşului încărcătura de transportat trebuie respectată cu stricteţe. Orice întârziere se penalizează. Sancţiunea pecuniară poartă denumiri variate

(locaţii în transportul feroviar, contrastalii în transportul maritim).

Cantitatea mărfii trebuie stabilită de expeditor şi declarată cărăuşului, fiind element hotărâtor pentru alegerea unui mijloc de transport cu capacitate corespunzătoare.

Încărcătura va fi prezentată cărăuşului în ambalaj corespunzător, astfel încât marfa să poată suporta transportul în condiţii normale, fără deteriorări, degradări sau pierderi.

c) Încărcarea mărfii în mijlocul de transport

Această obligaţie cade în principiu în sarcina expeditorului.

Operaţiunea cuprinde trei loturi:

– introducerea bunurilor în spaţiul interior al vehiculului;

– aşezarea lor în perfectă ordine;

– luarea măsurilor preventive împotriva sustragerilor.

Încărcarea propriu-zisă trebuie să ţină seama de capacitatea mijlocului de transport. Subîncărcarea atrage penalizarea expeditorului, iar supraîncărcarea presupune plata unor taxe suplimentare.

Aşezarea mărfurilor în spaţiul interior al mijlocului de transport trebuie să îndeplinească o triplă condiţie:

– să utilizeze la maxim capacitatea utilă de încărcare;

– să nu pericliteze stabilitatea vehiculului;

– să asigure integritatea încărcăturii.

d) Colaborarea expeditorului la întocmirea documentului de transport

Perfectarea documentului de transport impune expeditorului să pună la dispoziţia cărăuşului coordonatele complete şi exacte ale mărfii şi itinerarului.

Răspunderea pentru corectitudinea declaraţiilor revine expeditorului.

Nesinceritatea sau eroarea expeditorului comportă sancţiuni sau

taxe suplimentare.

e) Plata preţului aferent

Această obligaţie revine, potrivit regimului general, expeditorului.

Momentul plăţii se stabileşte prin acordul părţilor şi coincide în mod obişnuit cu predarea mărfii cărăuşului.

Dacă expeditorul întârzie, cărăuşul poate suspenda efectuarea transportului în virtutea excepţiei „non adimpleti contractus”, care dă expresie naturii bilaterale a convenţiei dintre părţi.

Prin derogare de la cele arătate, cu acordul destinatarului, costul deplasării mărfii poate fi suportat în totalitate sau în parte de destinatar, această plată purtând denumirea generică de plată transmisă.