Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru judecat neputand fi atacate decat prin intermediul cailor de atac extraordinare. Hotararile judecatoresti definitive devin executorii si impiedica o noua urmarire pentru aceeasi fapta, chiar daca acesteia i s-ar da o noua incadrare juridica